FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
1.2 Facultatea DE FARMACIE
1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ
2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. AMELIA TERO-VESCAN
2.3 Titularul activităților de lp Conf Dr Nagy Elod, Conf. Dr. AMELIA TERO-VESCAN, Sef lucrari Dr Cristina Filip, Asist drd Kovacs Bela, drd Miklos Amalia
2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 6/6 3.2 din care curs 3/3 3.3 laborator (lp) 3/3
3.4 Total ore din planul de învățământ 84/84 3.5 din care curs 42/42 3.6 laborator (lp) 42/42
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3/3
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1
Tutorial -
Examinări 1/1
Alte activități -
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/5
3.8 Total ore pe semestru 154/154
3.9 Număr de credite 6/6

4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului

6. Competențe specifice acumulate
Competențe profesionale Însuşirea cunoştinţelor, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor eficientă în comunicarea profesională
Definirea şi descrierea principiilor, modelelor şi tehnologiilor care se aplică în proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionarea medicamentelor. Descrierea form ulării suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi altor produse farmaceutice.
Definirea şi descrierea factorilor care influenţează procedurile de depozitarea şi distribuţia medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse farmaceutice.
Definirea şi descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare, produselor cosmetice sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapeutic în activitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei.
• Definirea conceptelor şi condiţiilor referitoare la caracterele fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor, a suplimentelor alimentare, şi a altor produse farmaceutice
Definirea şi descrierea parametrilor biochimici, toxicologici şi imunologici cu valoare diagnostică
Definirea şi descrierea tendinţelor, teoriilor şi metodelor de management, marketing şi administraţie sanitară coroborate cu legislaţia în vigoare
Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru interpretarea şi explicarea unor tipuri de concepte, procese, proceduri aferente
Competențe transversale • Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice în explicarea conceptelor de proiectare, formulare, realizare şi condiţionare a medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.
• Analiza şi interpretarea factorilor care influenţează calitatea şi cadrul legislativ care asigură calitatea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.
• Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în baza proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţii privind activitatea de eliberare a medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate
• Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate; interpretarea rezultatelor analizelor biochimice, toxicologice şi ale factorilor de mediu Analiza şi interpretarea principiilor şi metodelor de management, marketing şi administraţie, pentru stabilirea condiţiilor necesare gestionării optime a resurselor în sistemul sanitar.
• Analiza şi interpretarea cunoştinţelor de specialitate în scopul dezvoltării şi inovării proceselor şi eficientizării activităţilor care au ca obiect medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alte produse pentru sănătate.
• Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standardizate, pentru a aprecierea calitatăţii şi aplicabilităţii unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii
• Respectarea şi aplicarea normelor de calitate impuse de Farmacopeea Română X şi Farmacopeea Europeană
• Implementarea, respectarea şi monitorizarea Regulilor de Bună Practică de Fabricaţie în conformitate cu standardele internaţionale privind medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alte produse farmaceutice
• Implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică de Distribuţie în conformitate cu standardele internaţionale
• Respectarea Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii şi deontologiei profesionale.
Respectarea şi aplicarea normele de calitate impuse de Farmacopeea Română, Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale, implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică de Laborator.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Se urmăreşte pregătirea viitorilor farmacişti asigurându-le cunoştinţele necesare pentru înţelegerea mecanismelor de acţiune, la nivel celular, a medicamentelor, a efectelor lor adverse precum şi modul cum sunt metabolizate şi eliminate.
7.2 Obiectivele specifice Sunt prezentate medicamente care acţionează ca inhibitori competitivi a unor sisteme enzimatice sau care se comportă ca inductori sau represori enzimatici dar şi medicamente care au în compoziţia lor enzime. Se pune accent pe realizarea unui curs interactiv solicitând studenţii să participe activ pentru stimularea atenţiei, gândirii şi a capacităţii de sinteză. Se urmăreşte orientarea şi instruirea studenţilor în domeniul analizei biochimice care presupune efectuarea determinărilor pe lichide biologice (sânge, ser, plasmă, urină) dar şi omogenate tisulare cu măsurile care se impun în aceste condiţii. Pe lângă metodele clasice folosite în analiza biochimică se urmăreşte, pe cât peste posibil, introducerea unor metode moderne (dozarea enzimatică a unor parametrii, metodele imunologice). Se acordă atenţie imprimării unui stil de muncă ordonat şi organizat; se pune accent pe interpretarea corectă a rezultatelor, se stimulează capacitatea de gândire şi sinteză a studenţilor. Se asigură materialele necesare pentru efectuarea individuală sau cel mult în grupe de 2 studenţi a determinărilor pentru însuşirea cât mai corectă a metodelor folosite.

8. Conținuturi
Nr. crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr. ore Observații Corelare cu ICS
Semestrul I
1. 1. Rolul biologic al proteinelor si aminoacizilor. Peptide cu importanţă biologică. Structura şi clasificarea proteinelor. Glicoproteine. Lipoproteine. Prezentare orala Tulburări de metabolism înnăscute. Malabsorbáie. Malnutriție.
2. 2. Cromoproteine (hemoglobina-structură şi proprietăţi, mioglobina, citocromii). Nucleoproteine (nucleozide, nucleotide, structura acizilor nucleici). Nucleozidtrifosfatii. Notiuni de energetica biochimica Prezentare orala Anemie
3. 3. Acizii nucleici. Componență chimică: baze azotate, nucleozide, nucleotide. Structura ADN și ARN, modele, tipuri (ARNm, ARNt, ARNr, ARNsn, ARNi) și rol biologic. Structura generală a genomului pro- și eukariot, structura genelor. Prezentare orala Patologii cromozomiale. Carcinom cervical/uterin/ovarian. Carcinom de colon și rect. Carcinom renal și al vezicii urinare
4. 4. TBL I - De la aminoacizi la macromolecule. Enzime.Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare. Specificitatea enzimelor. Structură. Coenzime, grupări prostetice, cosubstrate ale enzimelor clasificare. Mecanisme de acţiune ale enzimelor. Prezentare orala. TBL (Team-based learning) TBL I Bronșită și emfizem cronic
5. 5. Enzime. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Izoenzime. Enzime biochimice şi xenobiotice.Repartizarea celulară a enzimelor. Importanţa enzimologiei. Prezentare orala Toxicoze. Efecte medicamentoase. Mucoviscidoza
6. 6. Vitamine. Generalităţi, definiţie, clasificari. Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina, niacina, piridoxina, acidul pantotenic Prezentare orala Malabsorbție. Malnutriție. Pierdere ponderală. Oboseală.
7. 7. Vitamine hidrosolubile: biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic, cobalamina, acidul ascorbic (structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă). Prezentare orala Malabsorbție. Malnutriție. Pierdere ponderală. Oboseală. Bolile țesutului conjunctiv. Tulburări ale nervilor periferici
8. 8. Vitamine liposolubile: retinolul, calciferoli, tokoferoli, filochinone, substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşi esenţiali, (structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă). Prezentare orala Afectare vizuală.Tulburări ale metabolismului calciului și vitaminei D. Osteoporoză.
9. 9. TBL II - Enzime, vitamine, interactiuni. Caracterele generale ale proceselor metabolice.Oxidarea biologică. Ciclul citratului: mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă: mecanism, reglare, inhibitori. Oxidoreduceri microzomale. Prezentare orala. TBL (Team-based learning) TBL II -
10. 10. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclul citratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şi importanţa ciclului. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor. Prezentare orala -
11. 11. Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Digestia şi absorbţia glucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Prezentare orala Malnutriție. Bolile țesutului conjunctiv. Osteoartroză.
12. 12. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ energetic, importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare, importanţă. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Reglarea glicemiei. Prezentare orala Hipoglicemie. Diabet zaharat.
13. 13. Ciclul pentozofosfaţilor şi calea acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). Prezentare orala Hipoglicemie. Diabet zaharat.
14. 14. Metabolismul fructozei şi galactozei. Căi de transformare şi eliminare a substanţelor xenobiotice Prezentare orala Toxicoze. Reacții medicamentoase.
Semestrul II
1. 1. Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Prezentare orala Tulburări ale metabolismului lipidic
2. 2. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerolului: biosinteza si transformari. Prezentare orala Tulburări ale metabolismului lipidic. Diabet zaharat.
3. 3. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul sfingolipidelor: biosinteză şi degradare.Eicosanoizi: acidul arahidonic, căi de sinteză și de reglare. Prostaglandine, tromboxani, prostacicline, leucotriene și derivații lor. Ciclooxigenazele și inhibitorii lor. Prezentare orala Tulburări ale metabolismului lipidic
4. 4. Metabolismul colesterolului: biosinteză, transformări si reglare. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Prezentare orala Tulburări ale metabolismului lipidic. Patologie cardiacă ischemică
5. 5. Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare, transaminare, transdezaminare, decarboxilare). Prezentare orala Malabsorbție. Malnutriție. Hipertensiune. Tulburări de coagulare. Tulburări de somn.
6. 6. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe, Tyr, Glu, Trp). Sinteza creatininei. Prezentare orala Encefalopatie. Patologie hepatică cronică. Patologie renală cronică.
7. 7. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Tulburări metabolice. Prezentare orala Anemie. Oboseală.
8. 8. TBL I - Metabolism lipidic si proteic: aspecte de pato-biochimie. Metabolismul acizilor nucleici. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburări metabolice. Prezentare orala TBL I Câștig ponderal. Pierdere ponderală. Patologii cromozomiale. Tulburări ale metabolismului acidului uric
9. 9. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Replicarea ADN-ului. Codul genetic. Transmiterea informației genetice. Sinteza și procesarea ARNm. ARN de interferență. Prezentare orala Patologii cromozomiale.
10. 10. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Mecanismul de acțiune a unor antibiotice. Reglarea biosintezei Prezentare orala Toxicoze. Reacții medicamentoase.
11. 11. Reglarea hormonală. Aspecte generale: definitie, clasificare, transport, receptori hormonali. Receptorii nucleari, clasificarea și liganzii lor . Mecanisme generale de acţiune ale hormonilor lipofili si hidrofili. Hormonii hipotalamici si hipofizari. Prezentare orala -
12. 12. Hormonii derivați ai aminoacizilor: hormoni tiroidieni, hormoni ai medulosuprarenalei, serotonina și melatonina . Hormonii cu rol în metabolismul fosfo-calcic. Hormonii pancreatici şi gastrointestinali Prezentare orala Patologia glandei hipofize.Tulburări ale pubertății. Statură mică/nanism. Hipoglicemie. Diabet zaharat.
13. 13.Hormoni lipofili ai corticosuprarenalei. Hormonii ţesutului adipos. Hormonii sexuali femini şi masculini. Prezentare orala Echilibru hidro-electrolitic. Tulburări ale pubertății. Hipogonadism.
14. 14. TBL II - Interrelaţii metabolice. Reglarea homeostaziei calorice. Modificări metabolice în subalimentaţie (înfometare) şi supraalimentaţie Prezentare orala TBL II Pierdere ponderală. Câștig ponderal. Diabet zaharat.
Bibliografie:
Bibliografie
I. Bibliografia obligatorie
1. Alexandrina Oşan: Biochimie descriptiva. Ed University Press, Tg-Mures, 2004.
2. Alexandrina Oşan: Biochimie. Procese metabolice. Ed. University Press, Tg-Mures, 2004.
3. Alexandrina Oşan: Biochimia sistemului hormonal. Ed. University Press, Tg-Mures, 2006.
4. Tero-Vescan A, Vari C-E, Imre S – Fundamentele biochimice ale metabolismului la sportivi. Suplimente nutritive şi substanţe dopante, Ed University Press Tîrgu Mureş, 2013

II. Bibliografie facultativă
1. Viorica Dinu şi colab: Biochimie medicală. Ed.Med., Bucureşti, 1996.
2. Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.
3. Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox: Principles of Biochemistry. Worth Publishers, 2005.

Nr. crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr. ore Observații Corelare cu ICS
Semestrul I
1. 1. Analiza biochimica si materialele biologice folosite in laboratorul de biochimie. Reguli de protectia muncii. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
2. 2. Reacţii calitative ale aminoacizilor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
3. 3. Studiul efectului catalitic al enzimelor. Specificitatea de substrat (aboluta si relativa). Factorii care influenteaza activitatea enzimatica: pH-ul, temperatura, activatori si inhibitori. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
4. 4. Influenta concentratiei substratului asupra activitatii enzimatice: determinarea Km pentru ureaza. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
5. 5. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare, condiţii optime, exprimarea activităţii enzimatice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine, peroxidaza. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
6. 6. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
7. 7. Hidrolaze: determinarea activităţii colinesterazei, a fosfatazei alcaline şi acide. Liaze: determinarea activităţii aldolazei. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
8. 8. Hidrolaze : determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată). Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
9. 9. Reacţii de identificare ale riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. Dozarea carotenilor din ser. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
10. 10. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea niacinei din ser. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
11. 11. Reacţii calitative ale glucidelor. Dozarea glucozei serice prin metoda cu glucozo-oxidază (GOD) Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoaneDeterminări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
12. 12. Determinarea glicemiei metoda Hagedorn-Jensen si a glucozei urinare prin metoda Ionescu –Matiu. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
13. 13. Dozarea fructozei serice. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină) Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
14. 14. Verificare practică individual
Semestrul II
1. 1. Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
2. 2. Dozarea colesterolului si a fosfolipidelor serice. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
3. 3. Dozarea corpilor cetonici din urină. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
4. 4. Dozarea proteinelor prin metoda Gornall. Dozarea proteinelor prin micrometoda Bradford. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoaneDeterminări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
5. 5. Acizii nucleici: dozarea ADN și ARN din tesut hepatic. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
6. 6.Dozarea fibrinogenului din plasma. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
7. 7. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
8. 8. Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
9. 9. Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr) Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
10. 10. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
11. 11.Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată) Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
12. 12.Identificarea: proteinelor, glucidelor, corpilor cetonici, pigmentilor biliari, sanguini si acizilor biliari din urină. Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
13. 13.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi a acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Dozarea T3 total seric prin test ELISA competitiv Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoaneDeterminări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3 persoane
14. 14. Verificare practică individual
Bibliografie:
Bibliografie
I. Bibliografia obligatorie

1. Alexandrina Oşan, Nagy E., Tero-Vescan A: Biochimie, lucrări practice. Lito Tg. Mureş, 2006

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Noţiunile de biochimie constituie un fundament util şi deosebit de necesar în studiul fiziopatologiei, farmacologiei, toxicologiei, laboratorului clinic

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul semestrului      
La curs notiuni acumulate prin studiu individual si capacitatea de sinteza in rezolvarea unor probleme Testare bazata pe model TBL, test grila + subiect descriptiv 10%
În timpul activităţii practice calitatea referatului depus + modul de calcul al rezultatelor + interpretarea rezultatelor obtinute evaluarea referatelor depuse la sfarsitul lucrarii practice si seminar interactiv 20%
10.5 Evaluare finală      
Examen teoretic finalNotiuni de biochimie descriptivă, căile centrale ale metabolismului. metabolismul glucidic Examen 70%
Examen practic final - - -
10.6 Standard minim de performanță
Structura aminoacizilor și rolul lor în organism. Proteine – structura. vitamine hidro și liposolubile. Enzime. Căile centrale ale metabolismului si metabolismul glucidic. Tematica lucrarilor practice este corelata cu cea a cursului cu scopul de a completa notiunile teoretice predate la curs cu cele ale analizei de laborator.